miercuri, 19 ianuarie 2011

Ce se întâmplă cu studenţii după absolvire?


Ce se întâmplă cu studenţii după absolvire: unul din o sută devine patron. FACULTĂŢILE CARE ADUC BANI ŞI ASIGURĂ O SLUJBĂ.


     Candidatul mizează pe impresia de la interviu, angajatorul se uită la cunoaşterea limbii străine. Nici unul, nici altul nu iau în calcul prestigiul universităţii. Un studiu al unei agenţii guvernamentale arată prăpastia dintre învăţământ şi piaţa muncii
     Mai mult de un sfert dintre cei care au absolvit o facultate în ultimii cinci ani nu şi-au găsit loc de muncă, iar jumătate dintre aceştia se declară şomeri.
    Ce se întâmplă cu studenţii după ce obţin diploma de licenţă? Unul din o sută devine patron, 3 dintr-o sută mai urmează o facultate, tot atâţia se declară liber-profesionişti, 26% îşi caută loc de muncă, iar 67% îl şi găsesc. Şansele pe care le are un tânăr să obţină un job con-form pregătirii din facultate depind de specializarea urmată.
    
 Cei mai avantajaţi din acest punct de vedere sunt absolvenţii de IT, matematică, medicină veterinară, construcţii civile şi teologie pastorală, din rândurile cărora 60% lucrează în posturi direct legate de cursurile urmate. O altă categorie, pentru care studiile din facultate sunt de ajutor, însă într-o proporţie mai mică este cea a absolvenţilor de ştiinţe politice, comunicare şi relaţii publice, relaţii internaţionale şi administrarea afacerilor. Absolvenţii acestor specializări lucrează în proporţie de 30-45% în domenii conexe celui aprofundat.
 Într-o situaţie mai puţin avantajată se află cei de la litere, istorie, geografia turismului, studii europene şi admi-nistraţie publică, 40% dintre aceştia urmând să înveţe de la zero prima lor meserie. Dacă specializarea are o mare im-portanţă în momentul angajării, prestigiul universităţii este ignorat. Reputaţia facul-tăţii şi nota de la licenţă sunt ultimele criterii pe care angajatorul şi candidatul le iau în calcul. Atenţia celor două tabere se diferenţiază însă în privinţa a ceea ce cred că e important la angajare.
 În timp ce firmele pun pe primele locuri cunoaşterea de limbi străine şi utilizarea calculatorului, candidaţii cred că jobul se obţine mai întâi de toate în funcţie de personalitate şi de modul în care te prezinţi la interviu.
 O dată angajaţi, majoritatea tine-rilor români dau peste prima dezamăgire: salariul. Marea majoritate a acestora aşteaptă o leafă de cel puţin 1500 de lei. Statistica le taie din aşteptări:venitul lunar mediu net al absolvenţilor de studii superioare din ultimii cinci ani este de 1087 de lei. Există şi la acest capitol diferenţe între specializări: absolvenţii de educaţie fizică au cele mai mici venituri medii (826 de lei), iar arhitecţii şi inginerii, cele mai mari venituri medii (1877 de lei, respectiv 1220 de lei).


Tinerii învaţă meserie la locul de muncă, nu în facultate


Nemulţumirea faţă de salariu face ca o treime dintre absolvenţi să-şi schimbe jobul în fiecare an. Dinamica este şi mai mare dacă se iau în calcul declaraţiile celor care recrutează tineri. 40% spun că tinerii schimbă trei locuri de muncă în primii cinci ani, iar 21% declară că schimbarea are loc şi de cinci ori în primii cinci ani.
Nici angajatorii nu au însă prea multe motive de bucurie. De altfel, valoarea pe care firmele o acordă diplomelor se traduce şi prin interesul scăzut faţă de nivelul studiilor: pentru trei sferturi dintre angajatori nu contează dacă un posibil candidat are doar diplomă de licenţă, sau are şi masterat. Principalul reproş: tinerii nu sunt suficient de bine pregătiţi în facultate. Cel puţin, nu în ceea ce priveşte abilităţile practice. Fapt recunoscut şi de absolvenţi. Marea majoritate a acestora recunosc că mai bine de jumătate dintre cunoştinţele şi abilităţile de care au nevoie le-au deprins chiar la locul de muncă. Şi, dacă ar fi să aleagă cui să mulţumească pentru ceea ce ştiu, 86% dintre absolvenţi ar spune că au învăţat meserie la locul de muncă şi nu la facultate. Datele reies din studiul "Absolvenţii recenţi de în-văţământ superior şi integrarea lor pe piaţa muncii", coordonat de Unitatea Executivă a Consiliului Naţional al Calificărilor şi al Formării Profesionale a Adulţilor, organism consultativ al Ministerului Educaţiei. Cercetarea, printre ai cărei consultanţi se numără Mircea Miclea şi Lazăr Vlăsceanu, se bazează pe răspunsurile acordate de 5500 de absolvenţi, 8000 de firme şi 120 de agenţii de recrutare.

sursa:  

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu