TEACH ING Iasi recruteaza membri!!!

TEACH ING – petreci frumos si cu folos!

Ai timp si nu stii in ce sa-l investesti? In TEACH ING timpul tau este valorificat!

Aici beneficiezi de distractie si nu numai:

1.       experienţă extracurriculară - dobândirea de abilităţi şi competenţe precum: leadership, management de proiect, management organizaţional, comunicare, relaţii publice, resurse umane, fundraising ;

2.      informare - acces la foarte multe informaţii  din mediul studenţesc: burse, traininguri, petreceri studenţeşti, tabere, joburi, internship-uri, practica de vară;

3.      training – oportunitatea de a participa la diverse programe de instruire non-formala pe diferite domenii de interes;

4.      internship & carieră – aprofundarea cunostinelor dobandite in facultate prin participarea la programe de practică în cadrul unor companii din domeniul tehnic si dobandirea de cunostinte in alte domenii.

5.      teambuilding - participarea la activităţi de divertisment  si dezvoltare personala alături de ceilalţi membri: petreceri, excursii, festivaluri studenţeşti ;

6.      management de proiect - realizarea de proiecte  pentru tineri si companii, alături de membrii TEACHING,  cu scopul de a dobândi abilităţi si competente în domeniile: managementul proiectelor, comunicare, leadership, marketing, resurse umane, financiar,  relatii cu clientii, dar ai si oprtunitatea de a pune în practică propriile idei.

Cum poti face parte din asociatie?

Daca esti:

·         Student

·         Sociabil

·         Dornic de a invata lucruri noi

·         Creativ

·         Responsabil

Atunci nu-ti ramane decat sa te incrii.

Studentia ta are nevoie de TEACH ING!

Agenda: 

Nr Crt.	Activitatea	Perioada/data
1	Inscriere candidati	14 – 27 februarie
2	Preselectie	28 februarie - 1 martie
3	Programare la interviuri	1 martie
4	Interviurile	2, 3, 4 martie
5	Selectie finala	4 martie
6	Training-uri	5, 6 martie
7	Studiu de caz	6 martie

Pentru inscriere, apasati lincul de mai jos si completati:

https://spreadsheets.google.com/viewform?formkey=dGNIOXlIOE5yc3Ewb1h3elNQUTBRMFE6MQ

Ce facultăţi te lasă pe drumuri?

      Facultăţile cu cel mai mic număr de absolvenţi care lucrează în specialitatea pentru care s-au pregătit sunt ştiinţele umaniste, ştiinţele socio-politice şi ştiinţele naturii.

Specializările în IT sunt printre cele mai sigure în raport cu piaţa muncii.

      Absolvenţii celor trei discipline universitare activează în proporţie de peste 50% în alte domenii decât cele studiate, potrivit unui studiu recent.

     "Programe de studiu care conduc la angajare în domenii diferite de cel absolvit sunt: geografia, limba şi literatura română, istoria, relaţiile internaţionale şi studiile europene, administraţia publică, administraţia europeană", se arată în studiu.

     Urmează în topul facultăţilor fără mari şanse de angajare în domeniu ştiinţele agricole şi cele economice (doar 54% lucrează în specialitatea absolvită). Nici specializările în Drept nu stau mult mai bine (doar 57% dintre absolvenţi profesează în domeniu).

     Programe de studiu care conduc la angajare în domenii conexe celui absolvit sunt: ştiinţele politice, relaţiile internaţionale, comunicarea şi relaţiile publice, administrarea afacerilor, informatica economică, management, marketing, electronică aplicată, tehnologii şi sisteme în telecomunicaţii.

     Cel mai bine orientaţi dintre absolvenţi sunt cei care au terminat facultăţi de calculatoare, matematică, construcţii civile şi industriale, teologie pastorală şi medicină veterinară.

"Absolvenţii acestor specializări lucrează în proporție de peste 60% în joburi care sunt direct legate de specializarea absolvită", spun realizatorii cercetării.

     Motivele pe care le invocă absolvenţii, legate de ocuparea unui post într-o specializare diferită de cea absolvită, sunt legate în cea mai mare parte de lipsa de disponibilitate a unui post în domeniul specializării.

     Studiul, realizat de UECNCFPA în rândul a peste 5.500 de absolvenţi, a fost coordonat de Bogdan Voicu, Claudiu Tufiş şi Mălina Voicu.

sursa: www.realitatea.net

Dilema studentilor: Sa lucreze sau nu in timpul facultatii?

In fiecare an, studentii se vad pusi in fata unei dileme care le poate marca atat parcursul profesional, cat si planurile personale: sa accepte un job inca din timpul facultatii sau sa se concentreze exclusiv pe studiu.


Sase ore pe zi de studiu. Doua ore la biblioteca. Venituri lunare de cateva sute de lei. Cele trei caracteristici zugravesc imaginea cotidiana pe care o are studentul roman preocupat doar de studiu.

De cealalta parte a baricadei il vedem pe studentul angajat, care ajunge la cursuri dupa cum se intelege cu angajatorul, pentru care munceste 4-8 ore zilnic. Veniturile lunare nete depasesc adesea 1.000 de lei.

Wall-Street.ro a consultat specialisti in resurse umane, angajatori si reprezentanti ai mediului educational pentru a vedea in ce masura studentii ar trebui sa lucreze inca din timpul facultatii.

George Butunoiu, unul din cei mai cunoscuti head-hunteri de pe piata locala, a postat pe blogul personal, un text prin care respinge categoric ideea ca tinerii sa lucreze in timpul facultatii si ii incurajeaza pe acestia sa invete. “Cat mai mult si cat mai bine, pentru a deveni oameni inteligenti, civilizati si cultivati. Si sa se ocupe de lucrurile studentesti. Daca pierd ocazia sa o faca in scoala, slabe sperante sa o mai faca vreodata! Multi raman toata viata doar <> si <>, si pentru ei cultura e acelasi lucru cu cultura organizationala”, scrie Butunoiu, pe propriul blog.

El adauga ca studentii care lucreaza inca din timpul facultatii si nu se dedica exclusiv studiului ar putea sa aiba de suferit peste ani, cand vor dori sa se angajeze pe functii de conducere in cadrul anumitor companii. Butunoiu admite insa ca studentii trebuie sa participe la diverse stagii de practica sau internship-uri pentru a acumula si experienta practica, nu doar cunostinte teoretice.

Octavian Badescu (foto), 35 de ani, unul dintre antreprenorii tineri de pe piata locala, fost director general companiei de curierat Alo Curier, care a lansat afacerile Sameday (servicii de livrare in aceeasi zi), Field Expert (marketing direct) si Retail Plus Eastern Europe Europe (cercetare de piata), apreciaza ca studentii ar trebui sa se angajeze inca din timpul facultatii sau, cel putin, sa ia parte la programe de practica.

“Cred ca este bine ca studentii sa aiba un job inca din timpul facultatii, pentru ca le lipseste contactul cu lumea reala. In facultate, ei se raporteaza doar la familie, profesori si la prieteni care, de regula, sunt de aceeasi varsta si au o experienta limitata. Personal, prefer sa angajez tineri cu ceva experienta pe piata fortei de munca”, mentioneaza antreprenorul.

Badescu, care a absolvit Academia de Studii Economice din Capitala in 1999, nu a lucrat in timpul facultatii.

“Daca as face facultatea din nou, cu siguranta ca m-as angaja inca din timpul scolii, pentru a mai castiga vreo 2-3 ani in cariera. Probabil ca m-as fi angajat cu program full-time inca de la inceput, dar cu o oarecare flexibilitate. Dar nu as fi lucrat din primul an de facultate. Cu siguranta insa ca tinerii nu trebuie sa ignore facultatea”, sustine Badescu.

In schimb, Bryan Jardine, managing partner al biroului de la Bucuresti al firmei austriece de avocatura Wolf Theiss, considera ca fiecare tanar ar trebui sa decida cum isi abordeaza cariera si cand incepe sa lucreze.

Americanul a fost nevoit sa aiba un job inca din timpul colegiului pe care l-a urmat in California. Dupa finalizarea colegiului a lucrat pentru o perioada de trei ani, inainte de a se incrie la facultatea de drept. Ca student, a ales sa nu lucreze.

Jardine mentioneaza ca deciziile pe care le-a luat au fost cele mai bune pentru el, dar ii sfatuieste pe tinerii studenti sa participe la practica, pentru a obtine o experienta de munca.

Se poate spune insa ca absenta tanarului de la cursuri pe durata studentiei, ori notele mai slabe i-ar putea influenta o viitoare cariera de manager/executiv, precum si o decizie a angajatorilor de a-l recruta sau nu?

"Depinde foarte mult de specificul jobului, de procedurile companiei, de competentele dezvoltate in timp de respectivul candidat, de personalitatea lui, motivarea catre un job sau altul, catre o companie sau alta, cumulul experientelor, chimia dintre el si ceilalti membrii ai echipei, potentialul de dezvoltare in timp etc. Nu este o situatie in alb si negru negru, ori , ori, ci mai degraba un <> perfect intre ce se cere si ce se ofera. Competentele si personalitatile fiind diferite, responsabilitatile si indicatorii de performanta sunt chestiuni de la companie la companie", spune Loreda Dragomir, country manager pentru Romania si Bulgaria in cadrul Kienbaum, ultimul jucator intrat pe piata de executive search.


Un articol preluat de pe www.wall-street.ro

Ce se întâmplă cu studenţii după absolvire?

Ce se întâmplă cu studenţii după absolvire: unul din o sută devine patron. FACULTĂŢILE CARE ADUC BANI ŞI ASIGURĂ O SLUJBĂ.

     Candidatul mizează pe impresia de la interviu, angajatorul se uită la cunoaşterea limbii străine. Nici unul, nici altul nu iau în calcul prestigiul universităţii. Un studiu al unei agenţii guvernamentale arată prăpastia dintre învăţământ şi piaţa muncii

     Mai mult de un sfert dintre cei care au absolvit o facultate în ultimii cinci ani nu şi-au găsit loc de muncă, iar jumătate dintre aceştia se declară şomeri.
    Ce se întâmplă cu studenţii după ce obţin diploma de licenţă? Unul din o sută devine patron, 3 dintr-o sută mai urmează o facultate, tot atâţia se declară liber-profesionişti, 26% îşi caută loc de muncă, iar 67% îl şi găsesc. Şansele pe care le are un tânăr să obţină un job con-form pregătirii din facultate depind de specializarea urmată.

    

♦ Cei mai avantajaţi din acest punct de vedere sunt absolvenţii de IT, matematică, medicină veterinară, construcţii civile şi teologie pastorală, din rândurile cărora 60% lucrează în posturi direct legate de cursurile urmate. O altă categorie, pentru care studiile din facultate sunt de ajutor, însă într-o proporţie mai mică este cea a absolvenţilor de ştiinţe politice, comunicare şi relaţii publice, relaţii internaţionale şi administrarea afacerilor. Absolvenţii acestor specializări lucrează în proporţie de 30-45% în domenii conexe celui aprofundat.
♦ Într-o situaţie mai puţin avantajată se află cei de la litere, istorie, geografia turismului, studii europene şi admi-nistraţie publică, 40% dintre aceştia urmând să înveţe de la zero prima lor meserie. Dacă specializarea are o mare im-portanţă în momentul angajării, prestigiul universităţii este ignorat. Reputaţia facul-tăţii şi nota de la licenţă sunt ultimele criterii pe care angajatorul şi candidatul le iau în calcul. Atenţia celor două tabere se diferenţiază însă în privinţa a ceea ce cred că e important la angajare.
♦ În timp ce firmele pun pe primele locuri cunoaşterea de limbi străine şi utilizarea calculatorului, candidaţii cred că jobul se obţine mai întâi de toate în funcţie de personalitate şi de modul în care te prezinţi la interviu.
♦ O dată angajaţi, majoritatea tine-rilor români dau peste prima dezamăgire: salariul. Marea majoritate a acestora aşteaptă o leafă de cel puţin 1500 de lei. Statistica le taie din aşteptări:venitul lunar mediu net al absolvenţilor de studii superioare din ultimii cinci ani este de 1087 de lei. Există şi la acest capitol diferenţe între specializări: absolvenţii de educaţie fizică au cele mai mici venituri medii (826 de lei), iar arhitecţii şi inginerii, cele mai mari venituri medii (1877 de lei, respectiv 1220 de lei).

Tinerii învaţă meserie la locul de muncă, nu în facultate

Nemulţumirea faţă de salariu face ca o treime dintre absolvenţi să-şi schimbe jobul în fiecare an. Dinamica este şi mai mare dacă se iau în calcul declaraţiile celor care recrutează tineri. 40% spun că tinerii schimbă trei locuri de muncă în primii cinci ani, iar 21% declară că schimbarea are loc şi de cinci ori în primii cinci ani.

Nici angajatorii nu au însă prea multe motive de bucurie. De altfel, valoarea pe care firmele o acordă diplomelor se traduce şi prin interesul scăzut faţă de nivelul studiilor: pentru trei sferturi dintre angajatori nu contează dacă un posibil candidat are doar diplomă de licenţă, sau are şi masterat. Principalul reproş: tinerii nu sunt suficient de bine pregătiţi în facultate. Cel puţin, nu în ceea ce priveşte abilităţile practice. Fapt recunoscut şi de absolvenţi. Marea majoritate a acestora recunosc că mai bine de jumătate dintre cunoştinţele şi abilităţile de care au nevoie le-au deprins chiar la locul de muncă. Şi, dacă ar fi să aleagă cui să mulţumească pentru ceea ce ştiu, 86% dintre absolvenţi ar spune că au învăţat meserie la locul de muncă şi nu la facultate. Datele reies din studiul "Absolvenţii recenţi de în-văţământ superior şi integrarea lor pe piaţa muncii", coordonat de Unitatea Executivă a Consiliului Naţional al Calificărilor şi al Formării Profesionale a Adulţilor, organism consultativ al Ministerului Educaţiei. Cercetarea, printre ai cărei consultanţi se numără Mircea Miclea şi Lazăr Vlăsceanu, se bazează pe răspunsurile acordate de 5500 de absolvenţi, 8000 de firme şi 120 de agenţii de recrutare.

sursa:  

http://www.gandul.info