4 lucruri care îţi influenţează ziua în cel mai bizar mod

Cu toţii strigăm că suntem liberi, că decidem singuri ce facem, ce privim şi ce…cumpărăm. Mai mult, memoriile sunt sub controlul nostru, sau cel puţin al creierului. Păăăi, nu e chiar aşa, cel puţin, nu în totalitate.

#1. Uşile, ştergătoarele de memorie

Imaginează-ţi că intri în bucătărie şi te opreşti în faţa frigerului, îl deschizi şi boom, ai uitat ce voiai să faci. Ţi se întâmplă destul de des? Chiar dacă nu e frigiderul, e altceva, şi, în timp ce un sentiment de groază te cuprinde, amintindu-ţi de germanul Alzheimer, toate sunt legate de un singur element al aventurii tale prin casă. Uşile.

Noile studii din cadrul universităţii Notre Dame, conduse de către profesorul de psihologie Gabriel Radvansky au demostrat că trecere dintr-o cameră în alta (în unele cazuri cu ajutorul unor uşi) cauzează acele pierderi de memorie care sunt atât de frustrante.

În total, au avut loc 3 experimente, reale şi virtuale, în cadrul cărora prof. Radvansky a încercat să găsească legătura între pierderile haotice de memorie şi legătura lor cu uşile.

În primul experiment, cel virtual, pentru că toţi preferă lumea virtuală, voluntarii, fiind divizaţi în două grupe, au fost rugaţi să schimbe un obiect de pe o masă cu altul, de pe altă masă, în timp ce o grupă avea de traversat o serie de uşi virtuale, iar alţii aveau de parcurs o încăpere a naibii de lungă.

Au mai urmat o serie de experimente, în condiţii reale, care au dat acelaşi rezultat. Conform rezultatelor finale, creierul uman chiar lucrează ca un computer, sortând informaţia pe compartimente. Doar că, în comparaţie cu computerul tău, unde poţi accesa oricând un fişier, creierul grupează informaţia după locaţie. Astfel, în momentul în care treci dintr-o cameră în alta, trimiţi un semnal către creier care, în esenţă, îl informează despre faptul că ai trecut în alt anturaj, şi memoriile din împrejurările anterioare nu mai sunt necesare.

Şi totuşi, există o metodă care lucrează ca un antivirus, salvându-şi memoriile de scurtă durată chiar dacă treci prin câteva uşi consecutiv. Chiar dacă par a fi simptomele unui bolnav mintal,vocalizarea gândurilor în momentele în care treci dintr-o cameră în alta ajută radical.

Desigur, pot apărea momente penibile, în momentele în care voiaii să furi ciocolata fratelui, fără ca acesta să ştie, dar în acelaşi timp, trebuie să treci de o uşă.

#2. Atingerile pot provoca dependenţă

O cutie, un pahar, o fată sau un băiat (pe ultima nu am încercat-o. Sincer.), atingerea unui obiect sau a unei fiinţe îşi poate provoca o oarecare ataşare, iar atingerea continuă, o formă uşoară de dependenţă. Iată de ce simţi acea melancolie când trebuie să scapi de lucrurile vechi, acumulate în mansardă, sau de ce unele persoane devin atât de triste după o despărţire de persoana iubită. Unul dintre factorii de bază este contactul fizic.

Persoanele care ştiu cum să facă bani pe seama sentimentelor umane profită de acest fapt, chiar sub ochii tăi. Ai favorizat vreodată un produs doar pentru că e mai comod de ţinut în mână? Ai simţit vreodată un straniu sentiment de posesie după ce ai ţinut un obiect în mână, sau doar cutia acestuia?  Anume pe aceste sentimente şi contează vânzătorii, care te urmăresc cu acea privire vampirică. Conform unor studii, persoanele care ating obiectele din magazine sunt gata să plătească o sumă mult mai mare decât cei care îţi ţin mâinile acasă, doar pentru simplul fapt că ei deja au un sentiment de posesie asupra acelui obiect. Mult, mult, mult mai mare.

Acelaşi lucru se aplică şi în cazul autovehiculelor. Dealerii experimentaţi au o frază care exprimă cât se poate de bine acest lucru: ”Atingerea volanului va încheia afacerea” ( engl. the feel of the wheel will seal the deal.)

Ai fost vreodată într-un salon auto? Dacă da, probabil îţi aminteşti de consultantul enervant care insista ca tu să faci un Test Drive, sau cel puţin să atingi maşina. El ştie ceea ce tu nu ştii, şi anume din momentul în care atingi maşina, ea va deveni o prioritate faţă de celelalte. Iar dacă vei pleca fără să procuri ceva, vei simţi un sentiment de vinovăţie.De asemenea, atingerea unor produse îţi poate induce un fals sentiment de îmbunătăţire al gustului.

Mai nou, deja sunt concepuţi roboţi care chicotează în momentul în care îl atingi. Un astfel de robot, QRIO (curio), a rezistat 5 luni într-o companie de copii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani, în timp ce alţi roboţi rezistau maximum 10 ore, înainte de a fi distruşi de aceştia.
Da, acelaşi principiu se aplică şi în cazul dragostei. Apropo, despre dragoste…

#3. Temperatura scăzută te face mai romantic

Ai simţit vreodată o dorinţă puternică de a te îndrăgosti, mai ales în sezonul rece? Chiar dacă e să aruncăm o privire peste lista cu filmele romantice care au cele mai mari încasări, putem observa că cel puţin jumătate dintre filmele de top au fost lansate toamna sau iarna, din simplul motiv că producătorii, păi, vor să scoată cât mai mulţi bani din sentimentele umane. În unele ţări, poţi calcula ce tipuri de filme vor fi în vogă după, temperatura anuală din acea ţară.

Într-o zi plicticoasă, un grup de savanţi au strâns câţiva voluntari şi i-au împărţit în 2 grupe. Primii au fost închişi într-o cameră cu temperatura aerului joasă, împreună cu un întreg arsenal de ceai rece, iar a doua grupă a avut la dispoziţie o cameră caldă, cu ceai fierbinte. După ceva timp, ambele grupe au fost rugate să aleagă un gen de film dintre: acţiune, romantică, horror sau comedie. Aproape toate persoanele din camera rece au ales filme romantice, chiar şi băieţi cu tatoo pe gât, care furau ceaiul altora, pentru că du-te naibii.

Teoria iniţială a fost bazată pe faptul că, când temperatura aerului scade, indivizii tind să devină mai romantici, pentru că filmele romantice şi dragostea sunt interpretate de către creier ca fiind o sursă de căldură.

Oamenii asociază relaţiile de dragoste cu căldura (mâini transpirate, obraji fierbinţi, ritm cardiac ridicat), motiv pentru care, în zilele în care timpul de afară e răcoros şi părinţii nu-s acasă, băieţii invită fetele la un film, la ei acasă. Şi de ce oare am avea alt motiv?

#4. Numele tău îţi poate influenţa deciziile

Să zicem că numele tău este Ştefan. Care sunt şansele că locuieşti în raionul Ştefan Vodă şi eşti, să zicem, un şofer? Conform unor studii, destul de mari.

Cine dacă nu naţiunea noastră ar şti că o persoană iubeşte tot ce e legat de el, absolut tot, chiar şi litera cu care începe numele său. Acest fenomen chiar are şi o denumire destul de extravagantă: “egoismul implicit”. 

Au avut loc mai multe cercetări în acest domeniu, în încercarea de a descoperi de ce persoanele sunt atât de egoiste. Această tendinţă de a prefera o literă a căpătat şi un nume, care ne demonstrează încă o dată că savanţii nu prea au imaginaţie: “efectul literelor din nume”.

Influenţa acestor litere este subtilă, dar destul de frecventă. De exemplu, dacă numele tău începe cu litera M, e foarte probabil să favorizezi mai mult, deşi la nivel subconştient, persoanele a căror nume începe cu litera M: Mihaela, Maria, Marin, Marouk, Maevy, Marjolein, ş.a.

Alte studii au demonstrat că aplicanţii cu nume de origină străină au fost chemaţi mai rar pentru un interviu de serviciu, copii cu nume populare au mai puţine şanse să fie în conflict cu legea şi fetele cu nume mai feminine nu preferă matematica sau ştiinţă.

De asemenea, numele tău te poate influenţa la nivel profesional, spun savanţii.

Unei persoane cu un nume simplu, uşor de pronunţat, îi va fi mai uşor să se angajeze şi să fie promovat, în timp ce Urhines va trebui să trăiască din ajutor pentru şomar. Or, unele persoane preferă companiile sau serviciile a căror iniţiale sunt similare cu ale lor, iar dacă vreai să te implici în politică, ar fi de dorit ca numele tău să nu rimeze cu “morcov”.

Sursa: http://yupi.md/5-lucruri-care-iti-influenteaza-ziua-in-cel-mai-bizar-mod/